You are currently browsing the monthly archive for Noiembrie 2010.

Am hotărât să facem un mic studiu comparativ privind ferestrele termopan la liceele bucureştene. Am ales atât clădiri monument istoric cât şi unele care nu sunt, dar au o estetică plăcută, monumentală, şi poate ar merita măcat o clasare monument istoric de importanţă locală. Sunt instituţii de învăţământ cu faimă în Bucureşti.

Poza 1 CN I.C. Caragiale. Termopanele albe sunt vizibile, chiar stridente, iar partiţia neinspirată.

Pozele 2-4 CN Gheorghe Lazăr, monument. Termopanele sunt de culoarea lemnului, par de bună calitate şi chiar au o profilatură complexă la etaj. O surpriză plăcută.

Poza 5 Colegiul Economic A.D. Xenopol: Înlocuirea geamurilor cu termopane în ramă PVC albă a avut efecte devastatoare asupra acestei clădiri de sf. secol 19 cu influenţe neo-româneşti şi bizantine. La unele clădiri, cu decoraţii simple, faţadă masivă şi geamuri largi, complexitatea partiţiei acestora din urmă joacă un rol covârşitor în estetica lor.

Pozele 6-7 CN Mihai Viteazu, monument, este în renovare. Dragi colegi de la „Mişu” mare atenţie la rezultatul final! Am putut poza faţada laterală unde se pot observa ferestre cu ramă termopan de culoare închisă, asemănătoare cu cele de la Şcoala Centrală. Se poate observa însă că vechile ferestre aveau partiţii în plus. Totuşi, rezultatul pare să arate bine, în mare parte pentru că partiţia este (aproape) identică iar ramele sunt închise la culoare.

Poza 9 CN Iulia Haşdeu. Această clădire a fost sluţită odată cu renovarea. Pe vremuri, când elevii Şcolii Centrale dădeau olimpiada pe municipiu la limba franceză aici, clădirea era o prezenţă impunătoare la marea intersecţie Ferdinand – Mihai Bravu. Îi găseam asemănări cu un alt liceu, CN Cantemir Vodă. Aveau aceeaşi culoare gri-piatră, un gri deschis, nobil. Acum urăţenia termopanelor albe este întrecută numai de bejul murdărit al zugrăvelii. Oare ce părere au elevii şi absolvenţii? Lor le place cum arată acum liceul?

Pozele 10-12 Am inclus în selecţie Şcoala Generală nr. 11 I.H. Rădulescu, monument, cunoscută şi cu numele Şcoala Comunală pentru arhitectura sa deosebită, similară cu a Şcolii Centrale. Este lângă MŢR. S-au înlocuit geamurile. Ramele vechi erau verzi, în ton cu decorul de ceramică. Cele noi sunt maro. Spuma izolantă se vede la îmbinarea dintre ramă şi zid. Deşi partiţia pare armonioasă, ea nu este identică, a se vedea articolul de pe blogul Bucureştii noi şi vechi http://bucurestiinoisivechi.blogspot.com/2009/08/scoala-comunala-arhitect-giulio-magni.html . Iată o clădire valoroasă arhitectural unde, deşi lucrările par a fi fost făcute bine, micile detalii trădează îndepărtarea de aspectul iniţial.

Poza 13. CN Cantemir Vodă, monument. Ramele de termopan sunt maro deschis. Cele vechi aveau o partiţie un pic mai complexă, erau mai înguste şi erau mai închise, în ton cu sobrietatea edificiului. Schimbarea se observă.

La Şcoala Centrală schimbarea, imperceptibilă de la distanţă (partiţie şi culori identice) se va observa de către ochiul format (profilatură uşor mai complexă a ramelor vechi). Se mai poate discuta despre alternativa de a nu fi înlocuit deloc geamurile, dar cu preţul faptului că ramele vechi erau în stare foarte proastă. Alternativa de a înlocui cu rame identice, noi, nu poate fi pusă în discuţie din lipsă de bani pentru aşa ceva, pentru că din păcate protecţia patrimoniul nu beneficiază de finanţare suficientă în România. Nu credem că poate fi contestat acest lucru. Dovada sunt monumentele aflate în paragină şi lucrările imperfecte realizate la cele restaurate. Preferăm să încheiem aici mica prezentare comparativă pentru a nu extinde prea mult subiectul discuţiei.

Anunțuri

Am decis că e momentul să facem o postare pe tema ferestrelor de la Şcoala Centrală, având în vedere preocuparea pentru schimbările efectuate.
La Şcoala Centrală sunt cel puţin 4 tipuri de ferestre (mai sunt şi alte tipuri în gang, + cele de la corpul de pe colţ, spre Icoanei la care nu s-a lucrat deloc):
1. La faţada principală, parter, sunt ferestrele cu tocuri ornate şi vopsite, cele mai interesante, momentan nu au fost înlocuite. Pentru acestea nu ştim încă ce soluţie se va adopta, dar va fi una care să păstreze aspectul, dacă nu vechile tocuri cu totul.
2. La faţada principală, parter şi etaj, ferestre mici, scunde, înlocuite
3. La faţadele laterale, parter, ferestre mari, late, înlocuite
4. La faţadele laterale şi spate, etaj, ferestre mici, înalte, înlocuite

Aveţi mai jos poze cu ferestrele noi şi cele vechi. Unele poze sunt făcute de dna. Mariana Duma cu ocazia protestului de pe 17.03.2009; le-am pus pentru că sunt cele mai bune pe care le am cu faţada înainte de şantier. Poza cu sigla SCF lipsă (va fi înlocuită) este de Paul Săvulescu.
Se pot vedea aşadar toate cele 4 tipuri de ferestre menţionate mai sus.
Diferenţa principală, în afară de materialul folosit (ramă de lemn stratificat vs. ramă de lemn) este că noua ramă este plată, nu respectă identic profilatura veche. Totuşi, trebuie reţinut că tocurile nu erau sculptate, aveau doar un profil în relief la partea care desparte partea superioară de cea inferioară, atât la ferestrele mici cât şi la ferestrele mari. Partiţia geamurilor este aceeaşi, rama e îngustă, culoarea este asemănătoare.

Unul dintre motivele pentru care s-au înlocuit ferestrele vechi este faptul că vechea tocărie era uscată. aşchiată, putredă, ruptă sau lipsă. De asemenea, în ultima vreme mişcarea pentru eficienţă energetică este irezistibilă. Chiar şi la Facultatea de medicină, de asemenea monument istoric clasa A, am auzit că s-au înlocuit ramele. Acolo lucrările s-au făcut fără autorizaţie! http://economie.hotnews.ro/stiri-imobiliar-7787606-termopanele-care-slutesc-cladirile-vechi-cum-inlocuit-ferestrele-secol-xix-facultatea-medicina-ferestre-din-plastic.htm La Şcoala Centrală schimbarea ferestrelor era prevăzută în proiect, deşi am înţeles la un moment dat că acolo unde nu va fi nevoie, sau măcar la faţadă, nu se va interveni. Bine măcar că nu s-a schimbat rama de fier forjat din curtea interioară! (şi asta era prevăzut în proiect…)
Aşadar, s-a înlocuit tocăria veche din anii 70 cu tocărie nouă, nu din acelaşi material. Poate peste alţi 40 de ani, când în România patrimoniul va fi respectat la standarde mult mai înalte decât astăzi, când bisericile noastre medievale nu vor mai avea termopane, când clădiri administrative simbol nu vor mai avea faţada împânzită de instalaţii de aer condiţionat şi când nu se va mai umbla cu excavatorul prin siturile arheologice din Dobrogea, va fi restaurată Şcoala Centrală printr-un program ambiţios, dedicat exclusiv ei, şi nu în cadrul unui program general de renovare a peste 100 de licee, unele monumente, altele banale.
Dar decât să cadă şcoala pe elevi, să băgăm degetele prin tencuiala de pe pereţi iar din subsol să urce efluvii nauzeabonde de mucegai, poate că e mai bine să se facă o renovare a şcolii, chiar şi cu aceste „compromisuri”. Din acest punct de vedere, meritul conducerii şcolii şi a echipei de la Primăria Municipiului Bucureşti este mare în încercarea lor de a realiza, cu mijloacele de care dispun, o lucrare cât mai bună la Şcoala Centrală.

În ultima perioadă lucrările la Şcoala Centrală s-au mutat la faţada principală. Arată destul de impresionant acele schele montate în faţa zidurilor încărcate cu decoraţiile şi inscripţiile fine ale şcolii.
La faţadă nu se va efectua consolidare, pentru că nu se pot scoate decoraţiunile şi monta la loc fără a le strica. Aşadar, faţada va fi doar curăţată. La final, culoare faţadelor va fi aceeaşi şi nu va rămâne albul de acum ci o culoare asemănătoare cu cea iniţială (dar curată şi luminoasă). De asemenea rămân de vopsit holurile şcolii. 2 holuri tocmai acum sunt în renovare, inclusiv holul din faţă, „holul de onoare”.
În ultima vreme tot mai multe întrebări au apărut cu privire la termopanele montate în şcoală. Ele au fost montate începând din iunie, pentru a fi gata o parte din lucrări la începerea anului şcolar.
O problemă este că la faţada principală sunt şi tocuri decorate. Rămâne să obţinem mai multe informaţii cu privire la modul cum acestea vor fi păstrate sau înlocuite cu replici. Oricum, din informaţiile noastre, tocăria de la Şcoala Centrală nu este originală, ea fiind înlocuită la lucrările anterioare din anii 30 şi 70.
Aşadar, vom reveni cu 2 postări.
Prima: imagini cu ferestrele vechi şi cele noi.
A doua: o colecţie de imagini cu tocăria altor licee din Bucureşti.

Ps. Această „monitorizare” a lucrărilor de şantier este făcută, benevol, de elevi şi foşti elevi ai Şcolii Centrale, în atenţia tuturor absolvenţilor şi simpatizanţilor şcolii.