„Our lives begin to end the day we become silent about things that matter”. Martin Luther King

Sâmbătă am făcut turul cartierului Icoanei cu 5 persoane. 2 „ultraşi ai patrimoniului”, (cum le spun eu celor activi în lupta împotriva demolărilor) cunoscuţi de vreun an de la diverse acţiuni culturale (ex. În căutarea Bucureştiului pierdut) sau manifestaţii (Hala Matache, Palatul Ştirbei şi alte cauze), 2 verişori simpatici şi o venerabilă doamnă profesoară de franceză de la Şcoala Centrală şi totodată locuitoare a zonei.
Turul se baza pe cunoştinţe acumulate autodidact despre cartier, din diverse cărţi, cea mai importantă fiind „Lotizarea şi Parcul Ioanid”. Astfel, în ultimii ani, am aflat multe detalii despre istoria cartierului, oameni care l-au locuit (Caragiale, Sadoveanu, Alexandru Averescu ş.a.), arhitecţi care l-au construit (Ion Berindei, Petre Antonescu, Paul Smărăndescu ş.a.). Toate aceste mici detalii se îmbină armonios într-un tot: istoria cartierului povestită într-un frumos cadru de viluţe, parcuri şi verdeaţă.
Pe lângă publicitatea pe net, am împărţit conştiincios 300 de fluturaşi în cartier: doar o persoană a venit. Of, şi câtă lume era vineri seara la taifas în curţi! I-am salutat, le-am dat fluturaşi… Nu au venit a doua zi la tur…
Printre oamenii întâlniţi a fost şi domnul primar al sector 1 Andrei Chiliman (locuieşte în zonă). Nu a fost receptiv, nu ne-a felicitat pentru iniţiativă… a făcut doar anti-campanie celor de la sector 2 (primar Onţanu) care „renovează urât Şcoala Centrală”. Informaţii eronate: renovează PMB şi dacă doreşte detalii despre şantier, să ia legătura cu şcoala… Şi nu renovează urât, notele le vom da la final, acum şantierul e încă în desfăşurare. Păcat că nu i s-a părut interesant că oameni iubitori ai oraşului fac tururi ghidate în weekend în „parohia” lui. Nouă ni se pare ceva fabulos, dar pe el nu părea să îl intereseze.
Ne-am oprit şi să observăm cele 2 şantiere în desfăşurare în zonă: Eremia Grigorescu nr 1 şi Icoanei 11-13. Sperăm primul şantier să nu depăşească nivelul autorizat şi să aibă o faţadă ok… Interesant că amprenta blocului e fix pe amprenta fostei case, căsuţă delicată de sfârşit secol 19… Blocul probabil nu va mai fi delicat… La Icoanei 11-13 blocul e aproape gata şi e placat cu plăci ceramice. Arată… nu ştim dacă să spunem „bine”. De fapt inserţia seamănă cu acele blocuri interbelice P+4 băgate lângă o casă Micul Paris.
Specula de tip anii 1930 s-a întors după 80 de ani, după o pauză comunistă care a adus alte nenorociri oraşului. Important este dacă locuitorii săi vor conştientiza sau nu importanţa de a păstra un oraş cu căsuţe, cu curţi înverzite, cu străduţe simpatice cu arhitectură veche, aşa cum este Icoanei, la 2 paşi de inima oraşului (Universitate/Romană), deci sub mare presioune imobiliară. Îmi place să visez la ziua în care locuitorii cartierului Icoanei vor deveni conştienţi că au în comun destinul unuia dintre cele mai plăcute cartiere din Bucureşti şi că depinde şi de ei, de reacţia şi de implicarea lor, dacă noi proiecte vor veni în următorii 20 de ani şi vor demola cartierul casă cu casă… sau nu. Momentan au fost 2-3 intervenţii brutale în cartier, dar el îşi păstrează şarmul. Nu va fi la fel dacă vor mai fi încă alte 10… Depinde de bucureşteni să se mobilizeze pentru oraşul în care locuiesc şi nu doar pentru cai sau câini vagabonzi. Aer curat, curăţenie, linişte… nu se poate cu un oraş de sticlă şi oţel. Unde vă veţi mai plimba,pe ce terasă vă veţi mai bea cafeaua, dacă nu va mai fi verdeaţă, ci doar betoane?

Anunțuri